Vestea nunții iminente a fiicei sale a fost o mare bucurie pentru Karyna, dar nu a durat mult, deoarece a aflat curând că fiica ei își alesese un iubit dintr-o familie bogată și era clar că va primi câteva priviri din lateral din partea agenților de matrimoniale. Timp de aproape un an înainte de data nunții, Karina a avut două locuri de muncă pentru a-i oferi fiicei sale tot ce putea ea mai bun.
La o întâlnire cu viitorii pețitori, Karina și-a dat seama că a avut dreptate în legătură cu judecata și privirile din lateral: “Trebuie să nu fi mâncat nimic de mult timp ca să ataci mâncarea așa. E în regulă, nu te reține. Nu veți mai gusta așa vițel”, au spus ei, “apropo, cum vă place interiorul casei noastre? Toată mobila noastră este lucrare exclusiv de designer. Nunta se apropia. Pregătirile erau în plină desfășurare.
Karina și fiica ei au ales pentru rochia de mireasă o rochie drăguță, minimalistă, care se potrivea și bugetului lor, ceea ce era important. Și apoi a venit ziua nunții. Pețitorii nu au ratat nicio ocazie de a le aminti tuturor că, dacă nu ar fi fost acolo, nu ar fi existat nicio sărbătoare.
De fapt, Karina a plătit pentru locurile tuturor invitaților ei, care, bineînțeles, erau de 10 ori mai puțini decât invitații mirelui. Când a venit momentul să ofere cadouri, părinții mirelui au urcat la microfon și au anunțat cu mândrie: “Vă dăm, dragilor, un certificat pentru a comanda mobilă de la prietenul nostru, un designer de renume mondial. Puteți comanda de la el un pat, un dulap, o noptieră și multe alte lucruri.
Părinții mirelui s-au așezat în aplauze puternice. Karina s-a apropiat de microfon, iar apoi toți invitații s-au întors brusc de la ea și au continuat să mănânce, pentru că nimeni nu se aștepta la un cadou bun din partea ei. “Serezhenka, îți dau cel mai prețios lucru pe care îl am – fiica mea. Aveți grijă unul de celălalt! Iubiți-vă și sprijiniți-vă reciproc în momentele dificile și veți reuși.
De asemenea, aș dori să vă înmânez aceste chei pentru a avea un loc unde să puneți mobila pe care v-au dăruit-o părinții voștri. Aici, atât oaspeții, cât și pețitorii au rămas cu gura căscată. Această poveste este un exemplu viu al faptului că nu trebuie să te uiți la prețul unui cadou, ci la cât l-a costat persoana care îl oferă.
